Aflat în 2020 la cea de-a III-a ediție, Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara a crescut frumos, chiar și la vreme de pandemie, ba chiar mai bine decât în anii trecuți. Asta se poate vedea foarte ușor, dacă analizăm participarea din partea concurenților, atât ca număr, cât și ca zonă de acoperire a țării.
Dacă în primul an (2018) festivalul, ce este organizat de Muzeul Județean Gorj, prin Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, a avut 31 de concurenți din 4 județe ale Olteniei, iar în al doilea an (2019), 24 de concurenți din toate cele 5 județe ale aceleiași regiuni istorice, putem spune că 2020, anul Pandemiei COVID 19, nu numai că nu a blocat festivalul, ci i-a determinat pe organizatori să se reinventeze, fapt care a dus la o extindere semnificativă și o creștere majoră a vizibilității. S-a luat decizia ca festivalul să se desfășoare online, doar gala laureaților fiind realizată fizic, fapt ce a adus o creștere substanțială a participanților, înscriindu-se 49 de concurenți, din 14 județe ale țării. E drept că nu s-a mai putut susține un spectacol cu orchestră, în cadrul galei laureaților, pentru că ar fi fost prea mulți oameni pe scenă, ceea ce ar fi dus la nerespectarea codițiilor de distanțare fizică impuse de autorități pentru zădărnicirea răspândirii bolilor, în schimb, organizatorii au luat decizia ca participanții să posteze pe grupul festivalului ( https://www.facebook.com/groups/3281329735246687 ) câte o doină cântată live, fără acompaniament, ocazie cu care s-a putut oferi publicului online o adevărată arhivă de folclor autentic, de patrimoniu imaterial, atât vocal cât și instrumental. De asemenea, concurenții care s-au înscris la proba „Costum popular autentic” au postat pe grupul festivalului atât fotografii cu ei îmbrăcați în adevărate comori ale patrimoniului național material, inclusiv cu detalii pe elementele caracteristice, cât și o prezentare live, prin care să dovedească faptul că au cunoștințe atât despre componența și modul de execuție al costumului popular, cât și despre denumirile tradiționale ale fiecărui element în parte.
Cum s-a născut?
Cu ani în urmă, au existat trei festivaluri folclorice pentru copii organizate de Muzeul Județean Gorj: „Maria Lătărețu”, „Filofteia Lăcătușu” și „Domnica Trop”. Justificat lucru, am putea spune, dacă luăm în calcul faptul că muzeul are în administrare Casa Muzeu „Maria Lătărețu” de la Bălcești- Gorj și are, la Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, câte o casă muzeu pentru Filofteia Lăcătușu și Domnica Trop. În 2018 s-a luat, însă, decizia ca cele trei festivaluri să fie unificate într-unul singur, sub titulatura „Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara”. Au fost, astfel, obținute patru avantaje: a fost redus bugetul, au fost create trei secțiuni (Interpretare vocală, Interpretare instrumentală și Costume Populare Autentice), față de o singură secțiune a celorlalte trei festivaluri anterioare (și anume Interpretare vocală), au fost atinse două tipuri de patrimoniu: material și imaterial și a fost ridicată și extinsă plaja de vârstă a concurenților, aceasta fiind 10-16 ani (de la 10 ani împliniți la 16 ani împliniți).
Va dăinui?
Vremurile sunt grele, sunt tulburi, iar decizia continuării Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara se ia în fiecare an. E vorba de alocarea unui buget, pentru că e un festival cu premii în bani (pentru a-i stimula pe copii și tineri să participe) și fără taxă (pentru a nu îngrădi participarea copiilor și tinerilor cu posibilități materiale reduse).
Totul depinde de oamenii pământului din aceste timpuri…