CAPITOLUL I: DISPOZITII GENERALE
Art. 1. Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” are sediul în Târgu Jiu, strada Geneva, nr. 8, judeţul Gorj. Muzeul este o instituţie care funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Gorj.
Art. 2. Muzeul are în administrare următoarele imobile:
– imobilul din Târgu Jiu, strada Geneva, nr. 8, sediul central al muzeului în care se află sălile de expoziţie de bază şi temporare, depozitele, birourile specialiştilor şi ale compartimentului economic, sălile de conferinţe, biblioteca, laboratoarele de restaurare textile, fier şi ceramică;
- imobilul din Târgu Jiu, strada Traian, nr.2, imobil care adăposteşte Muzeul de Artă cu sălile de expoziţie, birourile specialiştilor şi depozitele de artă;
- imobilul din cartierul Curtişoara, oraş Bumbeşti Jiu care adăposteşte birourile specialiştilor, depozitele de etnografie, obiectele de arhitectură populară gorjeană şi atelierul;
- casele memoriale și muzeu de la Hobiţa, Târgu Jiu, Vladimir, Bălăneşti, Bălcești;
- Casa Cartianu din satul Cartiu, comuna Turcineşti;
- Muzeul „Tudor Arghezi”, Tg-Cărbunești, jud. Gorj
Art. 3. Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”este o instituţie publică de cultură pusă în slujba societăţii şi deschisă publicului, care are ca obiect de activitate cercetarea (arheologică și documentare), conservarea, restaurarea, dezvoltarea, comunicarea către public şi expunerea unui patrimoniu reprezentativ pentru cultura gorjeană în vederea studiului, educării sau delectării.
Art. 4. Activitatea muzeului se desfăşoară pe bază de planuri anuale şi de perspectivă, întocmite de organele de conducere ale muzeului şi aprobate în Consiliul Ştiinţific.
Art. 5. Consiliul ştiinţific se întruneşte trimestrial sau de către ori este nevoie pentru a analiza şi aproba îndeplinirea obiectivelor din plan cât şi pentru a soluţiona problemele curente privind activitatea muzeului. Hotărârile Consiliului Ştiinţific se consemnează în registrul special de procese-verbale şi se comunică în termen util, celor interesaţi.
Art. 6. Conducerea operativă a muzeului este asigurată de către Consiliului de Administraţie şi Consiliul Ştiinţific.
Art. 7. Prezentul Regulament Intern s-a întocmit în temeiul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al muzeului, Legea 53/2003 – Codului Muncii, Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, O.G. 16/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000; Legea 311/2003 a muzeelor şi colecţiilor publice, republicată.
Art. 8. Prin Regulamentul Intern se stabilesc obligaţiile conducerii şi angajaţilor Muzeului Judeţean Gorj, drepturile acestora, regulile de comportare compatibile cu specificul muncii într-un muzeu de rang judeţean, cuprinde prevederi referitoare la organizarea timpului de lucru, recompensele ce se pot acorda, procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare.
Art. 9. (1) Prezentul Regulament Intern se aplică tuturor salariaţilor, indiferent de postul pe care îl ocupă şi de durata contractului de muncă, precum şi persoanelor detaşate sau cu contract de muncă cu timp parţial.
(2) Salariaţii altor unităţi delegaţi la Muzeu sunt obligaţi să respecte regulile specifice locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea pe timpul delegării.
(3) Angajaţii Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” aflaţi în delegaţie sau detaşaţi la o altă unitate sunt obligaţi să respecte, pe lângă disciplina muncii din muzeu, şi regulile specifice locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea pe timpul delegării sau detaşării.
(4) Regulile de conduita cuprinse în prezentul Regulament Intern se aplică şi oricărei persoane fizice sau juridice cu care Muzeului Judeţean Gorj intră în relaţii contractuale de orice fel.
CAPITOLUL II: STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Art. 10. Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” funcţionează cu o structură compusă din secţii şi compartimente conform ROF, precum şi Organigramei aprobate prin Hotărărea Consiliului Judeţean Gorj.
Art. 11. (1) Funcţiile de conducere şi execuţie sunt cuprinse în Statul de funcţiuni al muzeului.
(2) Personalul de specialitate şi de execuţie precum şi personalul din activitatea de tehnic – administrativ, întreţinere-reparaţii îşi desfăşoară activitatea conform celor înscrise în fişa postului (document care face parte integrantă din contractul individual de muncă încheiat între muzeu şi ocupantul postului), şi în acord cu programul anual de activitate.
CAPITOLUL III. OBLIGAŢIILE CONDUCERII MUZEULUI JUDEŢEAN GORJ
Art. 12. În vederea bunei desfăşurări a activităţii, conducerea muzeului are următoarele obligaţii:
a) să asigure programele de dezvoltare şi de funcţionare ale muzeului;
b) elaborarea programului de cercetare ştiinţifică (arheologică și documentare) şi activitate muzeologică;
c) o structura organizatorică raţională pe secţii, compartimente, laboratoare şi ateliere;
d) îmbogăţirea, conservarea şi valorificarea (expoziţională şi ştiinţifică) a patrimoniului muzeal;
e) analiza şi aprobarea expoziţiilor permanente şi temporare;
f) analiza şi aprobarea situaţiei financiare înaintate lunar de către contabilul şef, atât preliminar cât şi ulterior efectuării cheltuielilor;
g) să ia măsurile necesare pentru buna organizare a activităţii muzeului, precizând fiecărui salariat compartimentul de lucru în care este încadrat, precum şi atribuţiile pe care le are în raport cu cerinţele postului, cu pregătirea profesională şi specializarea acestuia;
h) să răspundă pentru legalitatea şi oportunitatea dispoziţiilor date salariaţilor, atât în cadrul muzeului cât şi în afara acestuia, dar în legătura cu muzeul;
i) sa sprijine şi să stimuleze iniţiativa şi capacitatea profesională a salariaţilor, ţinând seama de sugestiile şi propunerile acestora în vederea îmbunătăţirii activităţii şi creşterii prestigiului muzeului;
j) exercitarea unui control permanent şi exigent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor, luând măsuri de înlăturare a lipsurilor şi sancţionare a celor vinovaţi;
k) completarea pregătirii profesionale a angajaţilor în funcţie de necesităţile instituţiei şi asigurarea condiţiilor de obţinere a nivelului dorit;
l) punerea la dispoziţia tuturor angajaţilor a spaţiilor birourilor, laboratoarelor, atelierelor, instalaţiilor, aparaturii, uneltelor şi accesoriilor, materialelor, bibliotecii şi, după caz, documentaţiei necesare, echipamentului de protecţie şi de lucru, conform normelor în vigoare, în vederea utilizării depline a capacităţilor de cercetare şi de muncă, pentru folosirea completa şi eficientă a timpului de lucru;
m) respectarea cu stricteţe a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor în laboratoare, ateliere, depozite, expoziţia publică, spatii de acces etc. şi instruirea angajaţilor în acest sens;
n) aprovizionarea la timp şi în bune condiţii cu materialele cerute de secţii sau angajaţi prin referate de necesitate, dacă cererile au fost întemeiate şi aprobate; planificarea din vreme a necesarului de materiale, asigurarea cotei de gaze şi energie electrică în limitele cotelor repartizate, intervenindu-se la forurile superioare dacă acestea nu pot asigura activitatea normală a muzeului şi păstrarea în bune condiţiuni a patrimoniului său;
o) folosirea raţională a forţei de muncă, menţinându-se numărul de angajaţi necesar pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor de plan, potrivit statului de funcţiuni;
p) să facă periodic analiza activităţii compartimentelor, secţiilor şi laboratoarelor;
q) să creeze condiţii pentru prevenirea şi înlăturarea tuturor cazurilor sau împrejurărilor care pot produce pagube patrimoniului muzeului;
r) sa asigure salariaţilor muzeului condiţii normale de muncă în spatii amenajate cu dotările şi mijloacele materiale necesare;
s) să asigure respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la:
– protecţia muncii salariaţilor, prevenind accidentele de muncă;
– timpul de muncă şi timpul de odihnă;
– acordarea drepturilor pentru munca depusă, pentru munca suplimentară şi de noapte prestată;
– asigurarea condiţiilor speciale prevăzute de lege privind munca femeilor şi a tinerilor;
– încadrarea în muncă şi promovarea în funcţie numai pe bază de examen sau concurs, în raport de competentă profesională;
t) să plătească drepturile salariale şi celelalte drepturi băneşti salariaţilor la termenele şi în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;
u) să întocmească sau să elibereze, la cererea angajaţilor, caracterizări şi recomandări privind activitatea profesională a salariaţilor;
v) să primească în audienţă pe salariaţi, indiferent de funcţie sau de postul pe care-l ocupă, ori de obiectul audientei;
w) eliberarea la timp sau vizarea legitimaţiilor de serviciu pentru angajaţi;
x) discutarea anuală şi validarea în Consiliul de Administraţie, a evaluărilor anuale (sau periodice) privind profilul profesional şi moral, întocmite de către şefii de secţie; aducerea acestora la cunoştinţa angajaţilor în termenul legal stabilit; rezolvarea eventualelor contestaţii la aprecieri, conform Legii 154/1998;
y) o înaltă ţinută a prezentării instituţiei şi activităţilor sale, de la curăţenie, pază şi apariţia în public a personalului muzeului până la cele expoziţionale, ştiinţifice sau de altă natură;
Art. 13. Şefii de secţii, analizează sub toate aspectele activitatea din secţiile respective şi au următoarele obligaţii:
a) să întocmească planul de muncă lunar, trimestrial şi anual al secţiei sau serviciului pe care îl conduc, defalcat pe domenii de activitate (muzeologie, activitate ştiinţifică, colecţii etc.) şi pe persoane, cu precizarea termenelor de execuţie şi să-l înainteze angajaţilor în scris;
b) sa coordoneze îndeplinirea în bune condiţii a tuturor obiectivelor planificate şi să analizeze trimestrial, iar în cazuri speciale lunar, stadiul îndeplinirii sarcinilor propuse;
c) să acorde o atenţie deosebită îmbogăţirii patrimoniului muzeal;
d) sa se preocupe de folosirea integrală a duratei de lucru de către personalul din subordine;
e) sa îndrume activitatea subordonaţilor în lucrările specifice instituţiei, iar în cazul specialiştilor în formare să le acorde sprijinul necesar în vederea familiarizării cu activităţile specifice instituţiei;
f) să întocmească fişele individuale de muncă;
g) să propună recompensarea prin premii sau alte mijloace, conform legislaţiei, subordonaţii cu rezultate deosebite;
h) să ceară sancţionarea angajaţilor care nu-şi îndeplinesc sarcinile de serviciu sau au alte abateri care contravin intereselor instituţiei şi legislaţiei în vigoare.
Art. 14. Persoanele care ocupă funcţii de conducere, în afară de obligaţiile pe care le au în această calitate, au şi toate celelalte îndatoriri ce decurg din funcţia de bază pe care sunt încadraţi, inclusiv munca normată conform fişei de post a funcţiei de bază.
Conducerea Muzeului Judeţean Gorj va urmării realizarea condiţiilor legale cu privire la nediscriminarea oricărui angajat, conform prevederilor Codului Muncii.
Fiecare angajat va avea şanse egale şi va fi evaluat numai conform realizărilor sale în postul în care este angajat.
Art.15.Pentru prevenirea si eliminarea oricaror comportamente, definite drept discriminare bazata pe criteriul de sex, angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa asigure egalitatea de sanse si de tratament intre angajati, femei si barbati, in cadrul relatiilor de munca de orice fel.
b) sa acorde sanctiuni disciplinare, in conditiile prevazute de lege, pentru angajatii care incalca demnitatea personala a altor angajati, prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin actiuni de discriminare;
c) sa ii informeze permanent pe angajati, inclusiv prin afisare in locuri vizibile, asupra drepturilor pe care acestia le au in ceea ce priveste respectarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati in relatiile de munca;
d) sa informeze imediat dupa ce a fost sesizat autoritatile publice abilitate cu aplicarea si controlul respectarii legislatiei;
e) angajatorul are obligaţia sa păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunta alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfasurari a procesului de munca, când starea de graviditate nu este vizibila.
CAPITOLUL IV. DREPTURILE SI OBLIGAŢIILE SALARIATILOR
Art. 16. Angajarea personalului contractual în cadrul Muzeul Judeţean Gorj se face astfel:
– se stabileşte o comisie de examinare alcătuită din persoane cu responsabilităţi în domeniul unde va funcţiona persoana nou angajată;
– angajarea se face prin concurs, pe un post vacant;
– condiţiile de participare la concurs sunt următoarele:
a) să fie cetăţean roman;
b) să nu fi suferit vreo condamnare pentru fapte ce le-ar face incompatibile cu funcţie pentru care candidează;
e) să posede studiile de specialitate necesare postului;
d) să dovedească starea de sănătate, prin certificat medical;
) să facă dovada vechimii în specialitate, unde este cazul;
f) să prezinte o recomandare de la ultimul loc de muncă (opţional);
g) să prezinte curriculum vitae din care să rezulte activitatea desfăşurată.
– posturile vacante vor fi scoase la concurs, în funcţie de necesităţile şi resursele financiare ale instituţiei, publicarea făcându-se prin presă şi afişare la sediul instituţiei cu cel puţin 15 zile înainte de data susţinerii concursului;
– în anunţul publicat se vor menţiona data şi locul susţinerii concursului, precum şi modalităţile de informare privind condiţiile de participare la concurs;
– tematica pentru concurs se va pune la dispoziţia solicitanţilor de către biroul resurse umane;
– concursul constă într-o proba scrisă, un interviu sau probe specifice, după caz;
Rezultatul concursului se va consemna într-un proces-verbal, semnat de toţi membrii comisiei de examinare. Pe baza notelor obţinute, comisia de examinare va stabili ordinea reuşitei la concurs.
– La medii egale obţinute, la toate probele, comisia va stabili candidatul reuşit în raport cu datele personale cuprinse în CV şi în recomandări sau cu cele referitoare la nivelul studiilor de bază sau suplimentare (doctorat, cursuri post-universitare şi altele).
– pentru funcţiile de pază, de deservire şi de întreţinere a curăţeniei, fochişti, tâmplari şi alte funcţii specifice, concursul va putea consta şi într-o probă practică;
– rezultatele examinării vor fi comunicate prin afişare în 5 zile de la data concursului;
– termenul de contestaţie a rezultatelor este de 3 zile de la data comunicării;
– termenul de soluţionare şi comunicare în scris a contestaţiilor este de 5 zile de la data depunerii;
– pentru posturile de cercetare se aplica prevederile speciale ale Legii cercetării.
Persoanele angajate, vor depune la biroul resurse umane următoarele acte: CV, copii acte de identitate (CI-BI, certificat de naştere, certificat de căsătorie – după caz), copii acte de studii, adeverinţa medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare angajării, cazier judiciar, carnet de muncă (sau declaraţii din care să rezulte că nu are carnet de munca sau că are carnetul de muncă depus la alt angajator), recomandări de la alte locuri de muncă (opţional).
Persoanele angajate vor efectua analizele medicale la medicul de medicină muncii indicat de angajator şi alte formalităţi legale impuse de legislaţia în vigoare la angajare (instructaj protecţia muncii, training de integrare, etc.)
Perioadele de probă la angajare sunt prevăzute legal în Codul Muncii.
Odată cu angajarea la Muzeul Judeţean Gorj, salariaţii devin membri ai colectivului de muncă al acestuia şi beneficiază, în conformitate cu dispoziţiile legale, de următoarele drepturi;
a) salariu corespunzător cantităţii, calităţii şi importantei sociale a muncii depuse, sporuri de salariu pentru muncă prestată în condiţii deosebite, precum şi alte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege;
b) să fie promovaţi în categorii de încadrare sau funcţii superioare, în raport cu pregătirea, experienţa, rezultatele muncii şi nevoile unităţii;
c) să li se asigure repaus săptămânal şi concediu de odihnă anual plătit;
d) să li se asigure program de lucru redus dacă lucrează în condiţii deosebite sau dacă din motive de sănătate organele medicale prescriu un astfel de program;
e) să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă şi de protecţie a muncii;
f) să beneficieze de sprijin şi înlesniri, inclusiv de concedii de studii, pentru completarea pregătirii profesionale în interesul instituţiei;
g) să se adreseze conducerii cu propuneri şi sugestii şi să-şi exprime părerea asupra organizării şi funcţionării muzeului;
h) să ia cunoştinţă de aprecierea (caracterizarea) privind profilul profesional şi moral făcut de şefii ierarhici (L 154/1998);
i) să beneficieze de pensie pentru limita de vârstă sau, după caz, de pensie de invaliditate.
j) să se asocieze în organizaţii sindicale.
Art. 17. Salariaţii Muzeul Judeţean Gorj, indiferent de postul pe care îl ocupă, au următoarele obligaţii:
a) să prezinte conducerii muzeului datele personale prevăzute de lege, necesare pentru dobândirea sau deţinerea funcţiei;
b) să se preocupe permanent de perfecţionarea pregătirii profesionale în scopul îmbunătăţirii activităţii pe care o prestează;
e) să execute corect, la timp şi în bune condiţii toate lucrările ce le sunt repartizate, cu respectarea dispoziţiilor şi instrucţiunilor primite de la şefii ierarhici;
d) să se prezinte la serviciu şi să înceteze munca la orele stabilite de programul de lucru al muzeului, întârzierile şi absentele de la serviciu neputând fi compensate prin ore de muncă prestate în compensare în afara programului de lucru;
e) în situaţia în care, din motive obiective ori din cauza îmbolnăvirii, salariatul absentează de la serviciu, are obligaţia să anunţe de îndată, personal sau prin intermediul altei persoane, conducerea compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea;
f) să folosească cu eficienţă timpul de lucru pentru şi în folosul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;
g) să părăsească muzeul în timpul serviciului numai cu aprobarea şefilor ierarhici;
h) să aibă fată de vizitatorii muzeului şi de reprezentanţii unor instituţii cu care vine în contact în relaţiile de serviciu o atitudine demnă, respectuoasă şi corectă;
i) să aducă din timp la cunoştinţa şefului ierarhie superior orice nereguli, abateri sau greutăţi în muncă ivite în domeniul lui de activitate;
j) să se prezinte la serviciu într-o ţinută decentă şi să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă;
k) să cunoască şi să respecte întocmai prevederile legale privind protecţia muncii şi prevenirea incendiilor;
l) să păstreze discreţie totală asupra documentelor şi asupra a tot ceea ce se cunoaşte prin exercitarea funcţiilor sale;
m) să păstreze cu grijă legitimaţia de serviciu, să o prezinte la cererea personalului de pază şi control al muzeului, să se îngrijească de vizarea acesteia în termen şi să anunţe imediat biroul resurse umane – de pierderea ei;
n) salariaţii au obligaţia să îndeplinească cu stricteţe sarcinile prevăzute în fişa postului, fişa individuală şi contractul individual de muncă şi să se îngrijească de obţinerea unor rezultate demne de prestigiul instituţiei în care lucrează; să-şi ridice necontenit nivelul profesional şi de cultură;
o) pentru buna desfăşurare a activităţii angajaţii au datoria să răspundă favorabil solicitărilor şefilor ierarhici şi să colaboreze cu aceştia în toate împrejurările, dacă acestea nu contravin intereselor instituţiei şi legislaţiei în vigoare;
p) persoanele străine care vin în muzeu cu alt scop decât cel de a vizita expunerea publică, vor fi legitimate de către portar, notate în registrul de poartă după care li se va permite accesul în instituţie. Se recomandă ca vizitele să fie cât mai scurte şi să nu perturbe activitatea celorlalte persoane din încăpere, iar pentru predări primiri de colete, literatură, echipamente etc., cei din muzeu vor fi chemaţi la poartă;
q) să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă ;
r) să cunoască dispoziţiile şi prevederile legale, ale Codului Muncii, Regulamentului Intern, a Legilor de protecţia patrimoniului cultural, alte norme legislative în vigoare, cele emise de conducerea muzeului şi orice alte dispoziţii referitoare la munca pe care o îndeplinesc, să le respecte şi să le aplice întocmai, îndată ce au luat cunoştinţa de ele;
s) să aibă o comportare corectă în cadrul relaţiilor de serviciu, să promoveze raporturile de colegialitate şi să respecte timpul de lucru personal cât şi al celorlalţi;
Art. 18. Pentru paza şi protecţia patrimoniului şi a inventarului din dotare, angajaţii au următoarele obligaţii:
a) să asigure la terminarea programului documentele, aparatura şi instalaţiile din laboratoare, birouri, ateliere şi depozite;
b) să nu permită accesul în depozitele de colecţii ştiinţifice decât a personalului cu sarcini temporare şi permanente specificate în fisa postului în întreţinerea lor. Pentru diverse intervenţii în depozite, persoanele de la ateliere intră numai însoţite de conservatori;
c) să nu permită accesul persoanelor străine de muzeu în anexele clădirii mansardă, luminator, pod etc.
d) să încuie, la încetarea activităţii zilnice, depozitele, laboratoarele, birourile, atelierele etc. În laboratoare se asigură cu lacăt dulapul cu substanţe toxice. Se interzice scoaterea, chiar şi numai temporară, din incinta unităţii, a cheilor de la depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc. Păstrarea lor se face la panoul de la poartă care va sta încuiat;
e) să cunoască şi să respecte normele de prevenire şi stingere a incendiilor, a căilor de acces şi de evacuare şi să aplice, în caz de nevoie, cele mai eficiente măsuri.
Art. 19. Bazele de date constituite în urma studiului colecţiilor, studiului individual, schimburilor de materiale şi lucrări ştiinţifice ca şi datele obţinute de la temele de cercetare pe bază de contract sunt accesibile numai specialiştilor muzeului. Orice solicitare extremă pentru accesul la aceste date se face numai cu aprobarea specialiştilor implicaţi şi a conducerii muzeului.
Art. 20. Salariaţii au obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra datelor, detaliilor şi tuturor informaţiilor şi aspectelor privind activitatea muzeului, păstrarea obiectelor, amplasarea depozitelor, astfel încât să nu prejudicieze interesele majore ale muzeului. Pentru informaţiile publice furnizate, fiecare angajat îşi asumă responsabilitatea individuală cu consecinţele de rigoare.
Art. 21. Materialele de popularizare, textele unor ghiduri, pliante, cataloage elaborate de către personalul ştiinţific al muzeului în cadrul programului de lucru nu se remunerează şi sunt proprietatea muzeului, care le poate folosi numai cu acordul autorului.
Art. 22. Membrii personalului ştiinţific care se deplasează în străinătate trimişi de către muzeu sau cu acordul muzeului au obligaţia de a susţine în orice împrejurări interesele instituţiei şi de a contribui la prestigiul acesteia. În termen de o săptămână de la revenirea din misiune ei vor depune la conducerea muzeului un raport asupra activităţii desfăşurate.
Art. 23. Personalul tehnic – administrativ are obligaţia de a supraveghea permanent maşinile în lucru, instalaţiile în funcţiune, sistemele de încălzire, de a asigura funcţionarea lor la parametrii normali, de a îngriji permanent în scopul prevenirii uzurii premature, a accidentelor sau eventualelor surse de incendiu.
Art. 24. Pentru asigurarea unui cadru favorabil desfăşurării tuturor activităţilor muzeului, cât şi pentru prevenirea apariţiei unor disfuncţii întâmplătoare, angajaţilor muzeului li se interzice :
a) încetarea ori reducerea nejustificată a activităţii în timpul programului de lucru;
b) lăsarea fără supraveghere în timpul programului a sălilor de expunere, utilajelor, instalaţiilor, depozitelor, punctelor de pază;
c) părăsirea la terminarea programului a locului de muncă până la sosirea schimbului; în caz de neprezentare a acestuia sa anunţe şeful ierarhic pentru măsuri necesare;
d) desfăşurarea la locul de muncă, în timpul programului, de activităţi în interes propriu, al altor unităţi ori a unor persoane particulare;
e) săvârşirea unor acţiuni ce ar putea pune în primejdie securitatea instalaţiilor, a bunurilor, a propriei persoane ori a angajaţilor instituţiei sau oricărei alte persoane aflate în muzeu;
f) comiterea de falsuri în documente, evidente, pontaje, foi de parcurs, sau în orice alt înscris necesar activităţii în muzeu, etc. ori să înlesnească falsificarea;
g) primirea de la salariaţi sau alte persoane a unor sume de bani, valori ori foloase materiale pentru activităţi prestate în cadrul serviciului;
h) părăsirea locului de muncă în interes personal fără bilet de voie semnat de şeful ierarhic şi printr-un alt loc decât cel stabilit;
i) săvârşirea în timpul serviciului de acte imorale, calomnii, violente, injurii la adresa altui salariat, a publicului ori la adresa societăţii;
j) scoaterea din incinta instituţiei prin orice mijloace personal ori în complicitate, de bunuri materiale, fără formele legale eliberate de cei autorizaţi, indiferent dacă scopul este în folosul său, al altora ori al instituţiei;
k) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate, consumul de băuturi alcoolice în incinta unităţii sau introducerea în instituţie a băuturilor alcoolice;
l) practicarea jocurilor de noroc în incinta instituţiei;
m) dormitul în timpul serviciului, introducerea de alimente în depozite sau mâncatul în sălile de expunere;
n) filmatul în laboratoare, depozite, săli de expunere, amfiteatru sau alte locuri decât cele permise şi marcate prin afişe speciale;
o) intrarea ori rămânerea în incinta muzeului în afara orelor de lucru fără aprobarea prealabilă a conducerii, sau permisiunea aceloraşi fapte altor persoane (din familie, invitaţi etc.) fără să înştiinţeze conducerea şi să obţină aprobarea de rigoare;
p) inducerea în eroare a conducerii instituţiei asupra activităţii sale ca şi asupra modului de aducere la îndeplinire a obligaţiilor de serviciu;
q) folosirea echipamentelor, bunurilor muzeistice sau altor valori în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate;
r) efectuarea de lucrări personale (dactilografiere, foto-copiere, lucrări pe calculator sau la atelierele mecano-electrice etc.) fără avizul şefilor ierarhici;
s) folosirea aparatelor telefonice ori de telefax în scopuri personale, cu excepţia cazurilor grave si urgente;
t) organizarea şi desfăşurarea de acţiuni sau activităţi cu caracter politic la locul de muncă;
u) absentarea nemotivată de la program, întârzierile frecvente sau luarea de zile pentru efectuarea de activităţi sindicale dacă e cazul fără anunţarea prealabilă a şefilor ierarhici;
v) punerea la dispoziţie a terţilor pentru consultare copiere sau folosirea obiectelor ce fac parte din arhivele de specialitate ale Muzeului Judeţean Gorj (imagine şi patrimoniu) fără acordul prealabil scris al Directorului.
Art. 25. Persoanele care asigură conducerea muzeului, în afara obligaţiilor pe care le au în această calitate, au şi toate celelalte obligaţii care revin oricărui salariat.
CAPITOLUL V : ORGANIZAREA TIMPULUI DE LUCRU
Art. 26. (1) Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore pe zi şi de 170 de ore în medie lunară.
(2) Programul zilei de lucru începe la ora 730 şi se încheie la ora 1600. Zilele de repaus sunt sâmbătă şi duminică.
(3) Pentru salariaţii care pe baza unor reglementări specifice au un program diferit de muncă, se aplică programul de lucru stabilit de conducerea muzeului şi anume:
a) Muzeul este deschis publicului zilnic între orele 900 şi 1700 cu excepţia zilei de luni, când este închis. Pentru personalul cu funcţiile de supraveghetor muzeu, care au programul de lucru zilnic între orele 900 şi 1700 inclusiv zilele de sâmbătă şi duminică, ca repaus saptamânal, se acorda primele doua zile ale săptămânii următoare.
(4) Accesul la biblioteca precum și la cercetarea colecțiilor din cadrul Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, pentru persoanele din afara instituției, se va realiza în perioada marți – joi a fiecărei săptămâni, între orele 0900 – 1400.
Art. 27. (1) Şefii secţiilor sunt obligaţi să organizeze în aşa fel activitatea încât sarcinile să fie aduse la îndeplinire în timp normal de lucru.
(2) Conducerea muzeului poate aproba efectuarea de ore suplimentare numai în cazuri excepţionale şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
(3) Condicile de prezentă se semnează la poartă.
Art. 28. (1) Orele lucrate peste program se pot recupera cu timp liber corespunzător numai dacă s-au efectuat din dispoziţia şefului de secţie sau a conducerii;
(2) La fel se va proceda şi în cazul zilelor de sărbătoare în care s-a lucrat pe teren;
(3) Personalul de serviciu are obligaţia de a purta ecusoanele personale puse la dispoziţie gratuit de muzeu
(4) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive si este obligatoriu de efectuat după maxim 7 zile calendaristice lucrate.
Art. 29. (1) Evidenta prezentei la serviciu a salariaţilor se tine prin condicile de prezentă, condici în care salariaţii sunt obligaţi să semneze personal la începerea şi terminarea programului fiecărei zile de muncă.
(2) Compartimentul economic administrativ înregistrează întârzierile nemotivate de la program şi învoirile salariaţilor pentru a se aplica sancţiuni sau pentru a se efectua reţinerile din salariu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 30. La încheierea zilei de vizitare personalul de serviciu (ştiinţific, de supraveghere şi de pază) efectuează un control atent al sălilor muzeului, după care, se întocmeşte procesul-verbal cu statistica vizitării, menţionând grupele conduse şi orice alte observaţii legate de evenimentele din ziua respectivă.
Art. 31.(1) Personalul de supraveghere are datoria de a pregăti sălile în vederea vizitării şi a lua parte la control împreună cu personalul de specialitate. După deschiderea muzeului are ca unică obligaţie supravegherea permanentă a sectorului repartizat de care răspunde în totalitate. în acest sens va circula pe sector, urmărind buna comportare a vizitatorilor şi asigurând integritatea exponatelor. Este interzisă părăsirea sectorului fără aprobarea şefului ierarhic.
(2) Personalul de supraveghere nu are voie să se ocupe cu lucrul de mână sau cu lecturi. El nu are calitatea de a da explicaţii privind exponatele, ei va îndruma publicul pentru orientare. Pentru masă are dreptul la cel mult 30 minute, plecând pe rând, cu anunţarea şefului ierarhic.
(3) Personalul de serviciu are obligaţia de a purta ecusoanele personale puse la dispoziţie gratuit de muzeu.
Art. 32. Pentru executarea diferitelor lucrări necesare muzeului conducerea poate stabili pentru unii salariaţi un program diferit de cel obişnuit.
Art. 33. Programarea concediilor de odihnă se face la sfârşitul fiecărui an pentru anul viitor potrivit reglementărilor legale în vigoare în funcţie de necesităţile muzeului şi nevoile angajaţilor.
Programarea trebuie eşalonată lunar, pentru a nu lăsa muzeul fără personal în anumite perioade. Întreruperea, schimbarea şi reprogramarea concediului de odihnă se face numai cu aprobarea conducerii muzeului. Concediul de odihnă se poate acorda şi fracţionat, la solicitarea celui în cauză cu condiţia ca una din fracţiuni să fie de cel puţin 15 zile în situaţii speciale conducerea poate solicita întreruperea concediului, cu acordul salariatului şi compensarea pecuniară a eventualelor cheltuieli.
Art. 34. Plecările din muzeu în interesul serviciului se fac pentru una sau mai multe zile, pe baza ordinului de deplasare, confirmată de către unitatea la care a avut loc deplasarea.
Art. 35. (1) Salariatul poate să obţină învoirea de a lipsi în interes personal de la serviciu un număr de ore în cursul unei zile sau o zi întreagă, pe baza unui bilet de voie.
(2) Biletul de voie trebuie să conţină menţiunea că angajatul pleacă în interes personal, data, durata şi ora la care începe învoirea.
Art. 36.(1) Intrarea principală în muzeu este intrarea strada Geneva nr.8 şi este destinată pentru accesul vizitatorilor în sălile de expoziţie, în conformitate cu programul stabilit, persoanelor fizice care solicita să discute cu diverse servicii sau în interes personal cu salariaţi ai muzeului.
Art. 37. La intrarea în muzeu, salariaţii sunt obligaţi să prezinte, la cererea portarului, legitimaţia de serviciu.
Art. 38. Intrarea persoanelor străine în instituţie se face după cum urmează:
a) invitaţii la conducerea muzeului prin anunţ transmis portarului de către secretara directorului;
b) persoanele din conducerea altor instituţii publice, ministere, muzee etc., pe baza legitimaţiilor care le atestă funcţia pe care o deţin;
c) cetăţenii străini care vin pentru soluţionarea unor probleme oficiale, prin grija fiecărui compartiment;
d) salariaţii unităţilor subordonate Muzeul de Artă, Casa Cartianu, Muzeul Tudor Arghezi – Târgu Cărbuneşti, Peştera Polovragi, casele memoriale de la Hobiţa, Târgu Jiu, Vladimir şi Bălăneşti
Art. 39. Primirea cetăţenilor pentru depunerea de cereri, reclamaţii, sesizări, propuneri, precum şi pentru audiente se face la secretariatul muzeului.
Art. 40. Conducerea fiecărui compartiment va organiza controlul zilnic, la sfârşitul programului, al modului în care salariaţii respecta obligaţiile pe care le au în ceea ce priveşte închiderea ferestrelor, încuierea birourilor, dulapurilor şi fişierelor, precum şi sigilarea lor.
Art.41.(1)Evaluarea personalului din cadrul Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” se realizează conform Procedurii de evaluare a personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate și aparatului permanent de lucru ale Consiliului Județean Gorj, precum și instituțiile publice subordonate Consiliului Județean Gorj.
(2)Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea șefului ierarhic, prin acordare de calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” și „nesatisfăcător”.
(3) Punctajul total acordat angajatului este cuprins între un punctaj total minim egal cu – 10 și un punctaj total maxim egal cu 30 .
Calificativul final al evaluării se stabilește în funcție de suma notelor acordate fiecărui criteriu, după cum urmează:
- între – 1 și 9 – nesatisfăcător
- între 10 și 19 – satisfăcător
- între 20 și 27 – bine
- între 28 și 30 – foarte bine
(4) Evaluarea personalului contractual din cadrul instituțiilor publice subordonate Consiliului Județean Gorj, se realizează în perioada cuprinsă între 01 ianuarie și 30 aprilie a anului următor perioadei evaluate.
(5) Fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale, se aduce la cunoștința fiecărui salariat.
(6) Salariatul nemulțumit de rezultatul evaluării performanțelor profesionale individuale se poate adresa instanței judecătorești competente, potrivit legii.
CAPITOLUL VI: RECOMPENSE
Art. 41. Salariaţii care-şi îndeplinesc la timp şi în bune condiţii sarcinile ce le revin şi au o bună conduita pot primi sau pot fi propuşi să li se acorde unele recompense, potrivit dispoziţiilor legale si anume:
a) mulţumirea verbală sau în scris din partea conducerii;
b) evidenţierea în secţii, laboratoare şi servicii, precum şi în rapoartele instituţiei;
c) acordare de trepte sau gradaţii superioare la salariul tarifar, cu reducere de stagii, în conformitate cu prevederile legii;
d) beneficii şi premieri;
e) diplome de onoare, insigne şi titluri distinctive, titluri de onoare, ordine, medalii; Recompensele prevăzute la litera c şi e acordate salariaţilor vor fi înscrise în carnetele de muncă; celelalte se notează în dosarul personal al acestora.
Angajaţii Muzeului Judeţean Gorj beneficiază de spor de vechime în muncă calculat astfel:
– între 3-5 ani – 5%
– între 5-10 ani 10%
– între 10-15 ani-15%
– între 15-20 ani-20%
– peste 20 ani – 25%.
Sporul se calculează la vechimea totala in munca.
CAPITOLUL VII: SANCŢIUNI DISCIPLINARE
Art. 42. Încălcarea cu vinovăţie de către salariaţi, indiferent de funcţia sau postul pe care îl ocupă a obligaţiilor de sale, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară, care se sancţionează, după caz, potrivit legii, cu:
a) avertisment scris;
b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;
e) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1 – 3 luni cu 5 – 10%
e) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1 – 3 luni cu 5 – 10%
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă
La stabilirea sancţiunii se va tine seama de cauzele şi gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârşită, gradul de vinovăţie a salariatului, dacă acesta a mai fost sancţionat sau a mai avut şi alte abateri în trecut precum şi urmările abaterii.
Sancţiunea disciplinară se aplică numai după cercetarea prealabilă a faptei ce constituie abatere, ascultarea salariatului şi verificarea susţinerilor făcute de acesta în apărare.
Sancţiunea disciplinară se stabileşte şi se comunică în scris salariatului în cel mult 30 zile de la data când cel în drept să o aplice a luat cunoştinţa de săvârşirea abaterii; aplicarea sancţiunii nu se poate face însă mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii abaterii. În comunicarea scrisă a sancţiunii se va arăta calea de atac, termenele de introducere a plângerii precum şi organul competent să soluţioneze plângerea.
– aduce la cunoştinţă salariatului printr-o înştiinţare scrisă documentul prin care a fost investită o Comisie, faptele pentru care este cercetat, data la care trebuie să se prezinte pentru a se putea apăra, îi înmânează copii după referatele ce stau la baza cercetării sale şi după toate actele ce se află în acel moment la dosar, precum şi alte informaţii pe care le va considera necesare şi îi solicita punctul sau de vedere într-o nota explicativă, care poate fi şi sub forma de chestionar, salariatul urmând a răspunde la întrebările puse de Comisie.
Dacă salariatul refuză să se prezinte la Comisie în mod deliberat deşi a fost înştiinţat conform procedurii şi a semnat documentul de citare în fata Comisiei, aceasta va întocmi un Proces
Verbal, în care se va consemna faptul că salariatul nu se prezintă la cercetare, precum şi motivul pentru care face acest lucru (refuză, nu a fost găsit în mod repetat la serviciu pentru a i se comunica chemarea, refuză să semneze de primire sau să-şi exprime punctul de vedere etc.). Procesul verbal se va ataşa la Raportul Comisiei, care va ţine seama de acesta în momentul stabilirii gradului de vinovăţie.
De asemenea, cel anchetat are dreptul dacă doreşte să fie asistat la cererea sa de un împuternicit al său.
a) După primirea notei explicative data de salariat, comisia va solicita declaraţii scrise de la orice salariat al muzeului care are legătură cu fapta sau solicitat de către salariat în nota explicativă pentru a-i susţine punctul de vedere. De asemenea, pentru o privire obiectivă se va solicita şi punctul de vedere al şefului de secţie din care să reiasă atitudinea pe care o are salariatul în general.
b) Comisia mai poate solicita orice alte acte ale Muzeului ce i-ar putea fi de folos în anchetarea cazului (foi de pontaj, caiete de procese verbale, bilete de voie, dosarul de Personal al salariatului, facturi, evidente contabile, contracte etc.).
c) Comisia va solicita efectuarea în regim de urgentă testului cu etilometrul. Refuzul efectuării acestei măsurători va fi sancţionată corespunzător.
d) După o atentă analiză, Comisia emite un raport care va cuprinde pe scurt documentele care au stat la baza cercetării, numele salariatului, funcţia şi locul de muncă, faptele pentru care a fost cercetat, cursul anchetei propriu-zise şi care se va încheia cu punctul de vedere al Comisiei (concluziile) prin care se stabilesc faptele comise, gradul de vinovăţie al salariatului precum şi propuneri care privesc sancţiunea pe care Comisia considera că ar trebui aplicată pentru fapta săvârşită.
În cazul în care nu se întrunesc elementele unei abateri disciplinare, iar salariatul nu se face vinovat de nici o încălcare a Regulamentelor, Codului Muncii etc., Comisia va constata şi menţiona acest lucru, în ultima parte a Raportului şi va propune, eventual, cercetarea altor persoane sau încetarea oricărei investigaţii, în cazul în care fapta sesizată nu poate fi imputată nici unuia dintre salariaţii instituţiei.
e) Raportul Comisiei se aduce la cunoştinţă Directorului instituţiei şi a Consiliului de Administraţie pentru ca aceştia să stabilească dacă aplică sau nu sancţiunea, acesta fiind atributul exclusiv al conducerii.
De asemenea, raportul se aduce şi la cunoştinţă salariatului anchetat.
f) Toate comunicările şi actele Comisiei trebuie făcute în scris şi semnate de către toţi membrii acesteia. Dacă la una dintre datele stabilite pentru cercetare unul dintre membrii Comisiei nu va putea fi prezent, actele se vor semna doar de membrii prezenţi. Actul de aducere la cunoştinţă şi Raportul final trebuie semnate obligatoriu de către toţi membrii.
De asemenea, pentru toate documentele emise de Comisie se vor da semnături de primire şi luare la cunoştinţă sau se va menţiona că se refuză semnarea.
Cap VII. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
Art. 43. – (1) La nivelul fiecărui angajator se constituie un comitet de securitate şi sănătate în muncă, cu scopul de a asigura implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în cadrul persoanelor juridice din sectorul public şi privat, inclusiv cu capital străin, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României.
Art. 44. – Componenta, atribuţiile specifice şi funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale.
REGULAMENT Conform Normelor Generale de Protecţie a Muncii
de organizare şi funcţionare a Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Prevederi generale
Art. 1. – Prezentul regulament stabileşte modul de organizare şi funcţionare a comitetelor de securitate şi sănătate în muncă.
Art. 2. – Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are scopul de a asigura implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii.
CAPITOLUL I
Organizarea şi funcţionarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Art. 3. – (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din:
a) conducătorul persoanei juridice sau reprezentantul său;
b) conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în domeniu;
c) reprezentanţii sindicatului reprezentativ sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, cel puţin 3.
(3) Reprezentanţii salariaţilor vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani.
(4) în cazul în care unui sau mai mulţi reprezentanţi ai salariaţilor se retrag din comitetul de securitate şi sănătate în muncă, aceştia vor fi înlocuiţi imediat prin alţi reprezentanţi aleşi.
(5) conducătorul persoanei juridice este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
(6) Membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusă la cunoştinţa salariaţilor.
(7) conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana cu atribuţii în domeniu este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
Art. 4. – (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se convoacă, la cererea preşedintelui, cel puţin o data pe trimestru şi ori de câte ori este nevoie.
(2) La fiecare întrunire se întocmeşte un proces-verbal semnat de participanţi.
(3) întrunirea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă se convoacă cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită, când se face cunoscută şi ordinea de zi a întrunirii.
(4) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit, dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unui din numărul membrilor săi şi ia hotărâri cu votul a doua treimi din numărul celor prezenţi.
(5) în cazul în care exista divergente între membrii Comitetului de securitate şi sănătate în muncă, obiecţiile se motivează, în scris, în termen de doua zile de la data întrunirii. Preşedintele are drept de decizie la concilierea divergentelor.
CAPITOLUL II
Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă
Art. 5. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:
– aproba programul anual de securitate şi sănătate în muncă;
– urmăreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienta acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;
– urmăreşte modul în care se aplică şi se respecta reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă;
– analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, existenţi la locurile de muncă;
– analizează propunerile salariaţilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
– efectuează cercetări proprii asupra accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;
– efectuează inspecţii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă,
– informează inspectoratele de protecţie a muncii despre starea protecţiei muncii în propria unitate;
– realizează cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri care vizează schimbări ale procesului de producţie (organizatorice, tehnologice, privind materiile prime utilizate etc.), cu implicaţii în domeniul protecţiei muncii;
– dezbate raportul, scris, prezentat Comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o data pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienta acestora în anul încheiat, precum şi programul de protecţie a muncii pentru anul următor; un exemplar din acest raport trebuie prezentat inspectoratului teritorial de protecţie a muncii;
– verifică aplicarea normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, ţinând seama de factorii de risc identificaţi;
– verifică reintegrarea sau menţinerea în muncă a salariaţilor care au suferit accidente de muncă ce au avut ca efect diminuarea capacităţii de muncă;
iniţiază toate demersurile necesare pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale şi deosebite, conform prevederilor legale în vigoare.
Salariatul poate fi concediat pentru motive de necorespundere profesională, cu respectarea procedurii de evaluare prealabilă, stabilită prin prezentul contract colectiv de muncă.
(a) Evaluarea salariatului pentru necorespundere profesională se face de către o comisie numită de către angajator.
(b) Comisia va convoca salariatul şi îi va comunica acestuia în scris, cu cel puţin 15 zile înainte:
– data, ora exactă şi locul întrunirii comisiei;
– modalitatea în care se va desfăşura examinarea.
(c) Examinarea va avea ca obiect activităţile prevăzute în fişa postului salariatului în cauză.
(d) în cazul introducerii de noi tehnologii, examinarea salariatului se va referi la acestea numai în măsura în care salariatul în cauză a făcut obiectul formării profesionale în respectiva materie.
(e) Necorespunderea profesională poate fi susţinută de comisie prin dovezi de îndeplinire necorespunzătoare a sarcinilor profesionale, prin examinare scrisă, orală, practică şi alte probe.
(f) în cazul în care salariatul îşi pierde aptitudinile profesionale din motive medicale, angajatorul îi va asigura, în limitele disponibile, un alt loc de muncă. în situaţia în care nu dispune de astfel de posibilităţi, angajatorul va apela la autoritatea publică locală pentru ocuparea forţei de muncă, în vederea soluţionării.
(g) In cazul în care, în urma examinării, salariatul este considerat necorespunzător profesional de către comisie, acesta are dreptul de a contesta hotărârea comisiei în termen de 10 zile de la comunicare.
(h) Dacă salariatul nu a formulat contestaţia în termenul prevăzut la alin. (8) sau dacă după formularea contestaţiei şi reexaminarea hotărârii comisiei, aceasta este menţinută, angajatorul poate emite şi comunica decizia de desfacere a contractului individual de muncă al salariatului, pentru motive de necorespundere profesională. Decizia astfel emisă va contine rezultatul cercetării prealabile a salariatului în cauză.
Art.6. Reglementări privind Legea nr..15/2016 referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun
Scopul principal al interzicerii fumatului în spațiile închise de la locul de muncă și în spațiile publice închise este protejarea sănătății angajaților și a cetățenilor care se află în spațiile publice, prin evitarea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun.
Legea este benefică suplimentar pentru cei care fumează deoarece facilitează oprirea fumatului, precum și în cazul minorilor și tinerilor deoarece contribuie la prevenirea fumatului prin reducerea ocaziilor sociale în care se fumează și în care debutează, de obicei, consumul de tutun.
- Locuri unde este interzis fumatul
Se interzice fumatul în toate spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii. Se interzice complet fumatul în unitățile sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private.
Spațiul public închis
Spațiul public este considerat orice spațiu accesibil publicului (de ex. din domeniul cultural- artistic, sănătate, învățământ, alimentație publică, cluburi, baruri, cafenele etc.) sau destinat utilizării colective (de ex. pentru activități comerciale, sportive, târguri, expoziții etc.), indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces.
Spațiul public închis reprezintă orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent. Prin ”perete” se înțelege orice element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat) care limitează, separă sau izolează: – încăperile unei clădiri/ construcții între ele (pereți interiori) sau de exterior (pereți exteriori) și care susțin planșeele, etajele și acoperișul, respectiv; – anumite spații ale unui sistem tehnic între ele (pereți interiori) sau sistemul tehnic de spațiul înconjurător.
Având în vedere faptul că spațiile închise pot face parte dintr-o construcție sau dintr-un sistem tehnic (cort, pavilion, chioșc etc), definirea ”peretelui” trebuie să țină cont de ambele situații:
”Clădiri” sunt acele construcții pentru care Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea obținerii unei autorizații de construire;
”Sisteme tehnice” sunt acele construcții sezoniere sau provizorii care nu necesită autorizație de construire ci doar aviz/ acord de amplasare, în cazul în care se realizează activități economice.
În aprecierea caracterului de închis/ deschis al unui spațiu, nu se va ține cont de:
natura materialului din care sunt confecționați pereții sau tavanul/ plafonul/ acoperișul. Oricare ar fi materialul folosit la construcția pereților sau tavanului (zidărie, textil, lemn, folie plastic etc.) și oricare ar fi densitatea materialului (material perforat etc.), atât timp cât există un tavan și cel puțin 2 pereți, spațiul respectiv va fi considerat ”spațiu închis”;
caracterul temporar sau permanent al pereților sau spațiului. Dacă un element de construcție îndeplinește funcția de ”perete” (limitează, separă sau izolează) și este vizibil, spațiul din care face parte va fi considerat ”spațiu închis” chiar dacă elementul respectiv se poate plia, ridica etc. adică este perete doar temporar.
Spațiile care au închideri laterale sau/ și acoperiș retractabile adică structuri care se pot plia, ridica, deschide, deplasa, porni etc. astfel încât să formeze temporar pereți/ acoperiș, vor fi considerate:
spații deschise atunci când structura este complet pliată/ ridicată etc. astfel încât peretele/ acoperișul nu este deloc vizibil;
spații închise atunci când structura este deschisă/ coborâtă.
Spațiul închis de la locul de muncă
Locul de muncă reprezintă locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau unității, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii și/sau unității la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activității.
În cazul în care într-o zonă a unui spațiu pentru locuit se desfășoară activitate economică, atunci respectiva zonă devine loc de muncă iar fumatul este interzis.
Nu se va mai fuma în:
– spațiile închise din toate locurile de muncă: – halele industriale, spațiile de depozitare, birourile și camerele, sălile de ședință, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele închise etc.; – instituțiile publice centrale și locale; – unități comerciale: magazine, expoziții/ târguri în spațiu închis, centre comerciale, piețe închise etc.;
- restaurante, baruri, cafenele, terase închise, unități de cazare, cluburi – inclusiv cele cu acces restricționat, cazinouri, săli polivalente etc.; – unități cultural-artistice, sportive, recreative;
toate mijloacele de transport în comun (unde nu se va mai putea folosi nici țigareta electronică), autogări, gări, aeroporturi, peroane și refugii închise, taxiuri, mașina de serviciu, ambulanță, inclusiv în cabina șoferului, vatmanului, mecanicului de tren etc; toate spațiile din unitățile de învățământ, medico-sanitare și de protecție a copilului, inclusiv în curtea unităților; locurile de joacă pentru copii,
indiferent spațiile comune din clădirile dacă sunt amplasate în interior sau exterior; de locuințe: holuri, lift etc.
2. Locuri unde se mai poate fuma
Spațiile publice în aer liber sau spațiile de la locul de muncă: – fără acoperiș sau cu acoperiș și cu mai puțin de doi pereți: curte, balcoane deschise, terase deschise, chioșcuri deschise etc.; – delimitate de parapete ori paravane de delimitare, gărdulețe de delimitare, jardiniere, umbrele sau orice alt tip de mobilier stradal; – care au închideri laterale sau/ și acoperiș retractabile ce formează temporar pereți ori acoperiș, dar doar atunci când structura de închidere este complet închisă/ strânsă astfel încât peretele ori acoperișul nu este vizibil: terasele, pavilioanele, chioșcurile când au jaluzelele, ușile pliabile, elementele demontabile etc. pliate/ închise în totalitate astfel încât spațiul devine deschis;
Peroane, refugii, stații ale mijloacelor de transport în comun dacă sunt deschise sau au acoperiș și doar un perete;
Parcuri, în afara locurilor de joacă pentru copii;
Locuință, inclusiv orice spațiu închis în care nu se desfășoară activitate economică (nu este loc de muncă);
Alte spații unde se desfășoară evenimente personale precum corturile, terasele, pavilioanele, dar care nu sunt loc de muncă (nu se desfășoară activitate economică).
3.Obligații ale administratorilor de spații publice închise și de locuri de muncă
Administratorii au obligația de a elabora și de a pune în aplicare regulamente interne prin care se interzice fumatul în spațiile închise din respectivele spații. Totodată, trebuie să marcheze spațiile menționate cu indicatoare cu mesajul „Fumatul interzis” și cu simbolul internațional, respectiv țigareta barată de o linie transversală.
Regulamentele interne trebuie să conțină prevederi prin care se interzice fumatul în spațiile închise de la locul de muncă și sancțiuni pentru încălcarea interdicției de a fuma. Stabilirea sancțiunilor este atributul angajatorului care trebuie să se asigure că sancțiunile sunt proporționale în raport cu fapta săvârșită.
Deoarece Legea nr. 15/2016 stabilește că încălcarea interdicției de a fuma este o abatere disciplinară gravă, angajatorii vor putea să recurgă la sancțiuni precum desfacerea contractului individual de muncă sau chiar plata unor despăgubiri care să acopere prejudiciul cauzat prin încălcarea regulilor privind fumatul (de exemplu în situația în care nerespectarea interdicției fumatului a cauzat prejudicii angajatorului – de imagine ori materiale). Pentru o bună implementare a legii, se recomandă ca administratorii de spații publice închise și locuri de muncă să afișeze lângă indicatorul cu „Fumatul interzis” numărul de telefon al celei mai apropiate unități de poliție locală sau structuri de poliție în localitățile în care unde nu există poliție locală.
4. Sancțiuni
Un angajat poate fi sancționat pentru că fumează într-un spațiu închis de la locul de muncă de către:
angajator, prin regulamentul intern în care sunt prevăzute sancțiuni interne (în conformitate cu Codul Muncii) pentru reprezentant al nerespectarea interdicției de a fuma la locul de muncă; Poliției Locale sau MAI atunci când acesta constată, în cadrul unei acțiuni de control, că angajatul fumează într-o zonă în care fumatul este interzis.
Sancțiunile ce pot fi stabilite de angajator sunt sancțiunile disciplinare prevăzute în Codul muncii:
avertismentul scris;
– retrogradarea din funcție (cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea) pentru o durată de cel mult 60 de zile;
– reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%; reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
– desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Cu excepția avertismentului scris, toate celelalte măsuri disciplinare necesită efectuarea unei cercetări disciplinare înainte de a fi aplicate.
O persoană juridică poate fi sancționată:
– de către un reprezentant al Poliției Locale sau MAI atunci când acesta constată, în cadrul unei acțiuni de control, că angajații sau/ și cetățenii fumează într-un spațiu în care fumatul este interzis;
– de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă atunci când aceștia constată că sunt încălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, aceștia sunt abilitați să verifice dacă regulamentul intern cuprinde prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaților pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.
Legea prevede sancțiuni pentru:
Persoanele fizice care fumează în spațiile în care fumatul este interzis: amendă contravențională de la 100 la 500 de lei;
Persoanele juridice care administrează spațiile în care fumatul este interzis: amendă contravențională de 5000 lei (prima abatere), amendă contravențională de 10.000 lei și suspendarea activității până la remedierea situației (a doua abatere), amendă contravențională de 15.000 și închiderea unității la următoarea abatere.
Sancțiunile vor fi aplicate: de către reprezentanții Poliției Locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne (Poliția Română, Jandarmeria, IGSU, Poliția de Frontieră), atunci când angajații sau/și cetățenii fumează într-un spațiu în care fumatul este interzis; de către inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă în cazul în care aceștia constată că sunt încălcate prevederile art. 39 alin. (9) lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare, și/sau dacă în regulamentul intern nu sunt cuprinse prevederi referitoare la răspunderea disciplinară a salariaților pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 15/2016.
Sesizarea încălcării legii se poate face de către angajați sau/ și cetățeni prin:
– apelarea numărului de telefon al poliției locale sau al reprezentanților locali ai MAI în localitățile în care nu există poliție locală;
– apelarea inspectoratului teritorial de muncă, în cazul în care angajatorul nu are elaborate/completate regulamentele interne conform art. 5 din Legea nr.15/2016 Prevederile prezentului document completeaza Regulamentul de Ordine Interioara.
Art. 44 Măsuri şi reguli pentru activitatea muzeelor şi galeriilor de artă pentru prevenirea contaminării cu SARS-CoV2 conform Ordinului Ministerului Culturii Nr. 2855 din 15 mai 2020.
1. Măsuri ce privesc angajaţii şi răspunderea individuală:
a) portul obligatoriu al măştii(medicale sau nonmedicale), care pentru o protecţie eficace trebuie să acopere atât gura, cât şi nasul;
b) se vor izola la domiciliu în cazul în care au intrat în contact cu un caz suspect sau confirmat de infecţie cu respectivul virus;
c) nu trebuie să se prezinte la muncă dacă prezintă simptomatologie de infecţie respiratorie(tuse, strănut, rinoree, febră, stare generală alterată);
d) îşi vor informa fără întârziere superiorii în cazul în care află că o persoană cu care au avut contact în perioada desfăşurării activităţii este infectată sau suspectă că ar fi infectată cu virusul SARS-CoV2, precum şi în cazul în care află că au fost infectaţi ei înşişi;
e) spălatul pe mâini ori de cţte ori este nevoie, evitarea atingerii feţei cu mâinile neigienizate.
2. Măsuri care privesc accesul şi contactul cu publicul vizitator
a) coordonarea cu autorităţile de sănătate şi cele locale astfel încât asigurarea sănătăţii angajaţilor şi a publicului să reprezinte obiectivul principal;
b) deschiderea graduală, fazată, în concordanţă cu situaţia epidemologică locală, din judeţul sau regiunea în care se află;
c) se vor plasa la loc vizibil anunţuri scrise privin regulile de distanţare fizică şi cele de acces în muzeu;
d) accesul în incintă se face cu respectarea de către partipanţi a distanţării de minimum 2m;
e) limitarea accesului publicului vizitator astfel încât să fie asigurată o distanţă de minimum 2 m între persoane, dar fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului;
f) stabilirea unor fluxuri de vizitare unidirecţionale pentru facilitarea menţinerii distaţei fizice;
g) accesul publicului va fi permis numai în condiţiile purtării de mască pe toată durata vizitei în muzeu. Pentru a oferi o protecţie eficace, masca trebuie să acopere gura şi nasul;
h) limitare vizitei la un interval de timp de 2 ore;
i) vizitatorii îşi vor dezinfecta mâinile cu dezinfectant pe bază de alcool care va fi pu la dispoziţie la intrarea în incintă;.
j) vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălţăminte aflate la intrarea în muzeu sau galeria de artă;
k) la intrarea în muzeu se va efectua un triaj observaţional şi nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecţie respiratorie( tuse, strănut, rinoree);
l) termometrizarea noncontact a vizitatorilor;
m) plasarea de paravane despărţitoare la ghişeele muzeului;
n) încurajarea utilizării plăţii cu cardul;
o) interzicerea reutilizării pliantelor, broşurilor şi a altor materiale informative în format fizic;
p) dezinfecţia regulată a suprafeţelor;
q) interzicerea utilizării aparatelor de audio-guide;
r) aerisirea periodică a încăperilor;
s) în cazul încăperilor climatizate cu recircularea aerului se va efectua nebulizare o dată pe săptămână, de preferat la sfârşitul săptămânii;
t) restricţionarea accesului în sălile de expoziţie cu suprafaţe mici;
u) restricţionarea grupurilor de vizitatori, tururilor ghidate, evenimentelor publice sau private.
- Măsuri care privesc angajatorii:
- triajul observaţional al angajaţilor nu permite prezenţa la locul de muncă al persoanelor care prezintă simptome;
- termometrizarea noncontact zilnică, la intrarea în serviciu;
- purtarea obligatorie a măştii de protecţie de către angajaţi;
- se va asigura distanţa fizică de minimum 2 m între angajaţi;
- acordarea pauzelor de masă eşalonat, cu respectarea destanţării sociale;
- decalarea programului de lucru pentru a evita aglomerările la intrare sau ieşire din incintă; şi pentru a limita numărul de angajaţi prezenţi în acelaşi timp în incintă.
- Măsuri pentru personalul care lucrează în birouri:
- asigurarea distan’ei de minimum 1,5 m între angajaţii care lucrează la birouri orientate faţă-spate şi spate-faţă;
- pentru birourile deschise orientate faţă-faţă asigurarea separării acestora cu paravane care se vor dezinfecta zilnic cu soluţii pe bază de alcool;
- dezinfecţia suprafeţelor de lucru la începerea serviciului şi apoi o dată la 4 ore;
- acordarea pauzelor de masă eşalonat, cu respecatarea distanţării sociale;
- aerisirea periodică a încăperilor.
CAPITOLUL VIII. Dispoziţii finale
Art. 45. Modificarea prezentului Regulament Intern a fost realizată în baza Hotărârii Consiliului Științific al Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din data de 04.01.2021.
Art. 46. El intră în vigoare de la data semnării lui de către directorul Muzeului
Art. 47. Câte un exemplar din Regulament va fi înmânat şefilor de secţii care vor lua măsurile necesare pentru afişarea lui la loc vizibil şi aducerea la cunoştinţa tuturor salariaţilor.
DIRECTOR,
Dr. Hortopan Dumitru